Cahulenii vor să scape de bomba chimică

Săptămâna aceasta, în cadrul şedinţei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale Cahul, membrii acesteia au dezbătut problema stocurilor de pesticide interzise şi inutilizabile de pe teritoriul raionului Cahul.

În ultima perioadă, se aud tot mai multe voci care optează pentru evacuarea acestora, susţinând că respectivele chimicale inutilizabile, rămase aici din perioada sovietică, le afectează în mod direct sănătatea. Drept argument a fost invocat numărul alarmant al îmbolnăvirilor de cancer înregistrate în raionul Cahul.

A deschide sau nu cutia Pandorei ?

NATO continuă să sprijine distrugerea pesticidelor periculoase în R. Moldova

În perioada 15-16 noiembrie, la Chişinău a avut loc conferinţa de lansare a licitaţiei publice pentru implementarea proiectului de distrugere a pesticidelor şi produselor chimice periculoase, organizată de către Agenţia NATO de Suport.

În cadrul întrevederii oficialilor NATO cu Ministrul Apărării, Vitalia Marinuţa, acesta a mulţumit pentru sprijinul oferit ţării noastre şi a salutat demararea proiectului care prevede reambalarea, evacuarea şi distrugerea peste hotare a 1269 tone de deşeuri de pesticide din 15 depozite din centrele raionale. „În numele Guvernului, al meu personal şi al cetăţenilor Republicii Moldova, vreau să mulţumesc Agenţiei NATO de Suport pentru ajutorul acordat în cadrul mai multor proiecte, a căror finalitate este reducerea impactului asupra mediului, cauzat de pesticidele perimate în ţara noastră”, a declarat ministrul Marinuţa, citat de Serviciul de Presă a Ministerului Apărării.

Depozite ale morţii în 23 de localităţi din Republica Moldova

Deşi aveam cele mai fertile soluri din URSS, în perioada chimizării agriculturii (1981-1990) în Moldova au fost aduse cantităţi uriaşe de pesticide. Şi după 20 de ani, acestea prezintă pericol.

Lecţia publică despre pericolul pesticidelor la Bălţi

Joi, 5 aprilie 2012, în cadrul lecţiei publice cu genericul „Pericolul pesticidelor sovietice depozitate în Moldova”, oferită de loc. col. Mariana Grama, Şefa Diviziunii Ecologie şi Protecţia Mediului, Ministerul Apărării la  Universitatea de Stat „Aleco Russo” din Bălţi, Centrul de Informare şi Documentare privind NATO a fost invitat cu o prezentare a relaţiilor Republica Moldova-NATO pe acest segment.

Eforturile comune Moldova-NATO în evacuarea pesticidelor periculoase

Marţi, 3 aprilie 2012,Centrul de Informare și Documentare privind NATO din R.Moldova a desfăşurat o nouă expoziţie de fotografie „Identificarea şi evacuarea pesticidelor din Moldova”. Evenimentul s-a desfăşurat în incinta Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea de Stat din Moldova şi face parte din şirul de evenimente dedicate Săptămânii NATO în R.Moldova.

Gunoiştile din Moldova

Solurile sunt principala resursă naturală a Moldovei, bogăţie care se exprimă prin fertilitate şi diversitate, calităţi  comparabile cu cele mai fertile soluri din lume. Totuşi, aceasta valoare tinde să scadă, pe măsură ce teritorii din ce în ce mai mari sunt acoperite cu deşeuri menajere, gestionate incorect, care poluează solurile şi apele freatice. Acest reportaj a fost realizat de  Centrul de Informare şi Documentare NATO în cadrul proiectului Centrului pentru Jurnalism Independent ”Chimicalele în preajma casei mele”

Proiectul ”Chimicale în preajma casei mele” prezentat la Comrat

Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Moldova, în parteneriat cu Şcoala de Studii Avansate în Jurnalism, a desfăşurat o întâlnire cu studenţii de la universitatea din Comrat.  Această întîlnire face parte din campania de sensibilizare publică „Chimicale în preajma casei mele”. Evenimentul a avut loc vineri, 23 martie 2012, la care au  participat mai mulţi  studenți și profesori ai Facultăților de Cultură Naţională şi Limbă Engleză.
În cadrul atelierului de discuţii au fost prezentate date cu privire la cantitatea şi efectele nocive ale pesticidelor inutilizabile depozitate în Moldova, a fost proiectat un reportajul video ce reflectă influența pesticidelor asupra sănătății publice, realizat în cadrul proiectului. La fel, a fost prezentat și discutat blogul chimicale.wordpress.com realizat în cadrul aceluiași proiect.
Amintim că pe 28 februarie curent CID NATO în parteneriat cu Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice au desfăşurat la Chişinău un club de presă dedicat proiectului „Chimicale în preajma casei mele”, cu participarea a numeroşi oficiali, jurnalişti şi bloggeri.

Proiectul „Chimicale în preajma casei mele” prezentat la Cahul

Pe 21 martie, Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Moldova, în parteneriat cu şcoala de Studii Avansate în Jurnalism,  a desfăşurat o nouă întâlnire cu studenţii de la Cahul în cadrul campaniei de sensibilizare publică „Chimicale în preajma casei mele”. La eveniment au  participat 18 studenţi şi profesori ai Facultăţilor de Jurnalism din Universitatea de Stat B.P.Haşdeu.

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre cantitatea şi efectele nocive ale pesticidelor inutilizabile depozitate în Moldova. A fost proiectat un reportaj video, realizat în cadrul proiectului, ce reflectă influenţa pesticidelor asupra sănătăţii publice. La fel, a fost prezentat şi discutat  blogul chimicale.wordpress.com realizat în cadrul aceluiaşi proiect.

Amintim că pe 28 februarie curent, CID NATO în parteneriat cu Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice au desfăşurat la Chişinău un club de presă dedicat proiectului „Chimicale în preajma casei mele”, cu participarea a numeroşi oficiali, jurnalişti şi bloggeri.

Această prezentare necesită JavaScript.

Proiectul”Chimicale în preajma casei mele” prezentat la Bălţi

Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Moldova în parteneriat cu şcoala de Studii Avansate în Jurnalism a desfăşurat o întâlnire cu studenţii de la Bălţi în cadrul campaniei de sensibilizare publică „Chimicale în preajma casei mele”. Evenimentul a avut loc luni, 19 martie cu participarea a peste 20 de studenți și profesori ai Facultăților de Jurnalism și Ştiințele Comunicării din Universitatea Alecu Russo.

În cadrul atelierului de discuţii au fost prezentate date cu privire la cantitatea şi efectele nocive ale pesticidelor inutilizabile depozitate în Moldova, a fost proiectat un reportajul video ce reflectă influența pesticidelor asupra sănătății publice, realizat în cadrul proiectului. La fel, a fost prezentat și discutat blogul chimicale.wordpress.com realizat în cadrul aceluiași proiect.

Amintim că pe 28 februarie curent CID NATO în parteneriat cu Centrul pentru Investigaţii Jurnalistice au desfăşurat la Chişinău un club de presă dedicat proiectului „Chimicale în preajma casei mele”, cu participare a numeroşi oficiali, jurnalişti şi bloggeri.

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ŞI SUBSTANŢELOR CHIMICE

Gestionarea deşeurilor reprezintă una dintre problemele importante cu care se confruntă Republica Moldova în activităţile de protecţie a mediului. Administrarea deşeurilor în Republica Moldova rămâne a fi o problemă dificilă şi încă nerezolvată. Cu toate că domeniul protecţiei mediului este reglementat de un şir considerabil de acte legislative şi normative, aspectul legal al gestionării deşeurilor lasă mult de dorit, fiind necesară atât restructurarea cadrului legal şi instituţional, cât şi crearea unui sistem integru de reciclare şi valorificare a deşeurilor.

Formarea deşeurilor este în mare măsură rezultatul folosirii ineficiente a materiei prime şi energiei în procesele de producţie care duc la pierderi economice şi cheltuieli suplimentare pentru colectarea, prelucrarea şi lichidarea deşeurilor generate. Problema administrării deşeurilor în Republica Moldova s-a conturat ca domeniu odată cu apariţia spectrului larg al mărfurilor de consum curent, inclusiv a ambalajului.

Până în prezent au fost inventariate 1868 depozite de deşeuri menajere solide care ocupă o suprafaţă totală de 1347,07 ha, dintre care:

• 13 depozite de deşeuri menajere solide sunt construite şi amenajate conform proiectelor de execuţie
avizate pozitiv de către Expertiza Ecologică de Stat. Aceste depozite sunt dislocate în localităţile:
or. Cahul, or. Comrat, com. Ţînţăreni (rl. Anenii Noi), s. Medveja (rl. Briceni), or. Drochia, com. Cocieri (s. Dubăsari), or, Făleşti, or. Leova, or. Ocniţa, com. Romaneşti (rl. Străşeni), com. Cotiujenii Mari (Şoldăneşti), or. Teleneşti şi or. Ungheni. Poligoanele de deşeuri sunt gestionate de către Serviciile Comunale Locale şi Autorităţile administraţiilor publice locale.
• 1011 depozite pentru stocarea şi neutralizarea deşeurilor sunt construite în lipsa proiectelor de execuţie. Aceste depozite de deşeuri nu sunt amenajate într-un sistem de depozitare controlată. Procesele verbale de selectare a teritoriilor sunt coordonate cu organele abilitate din teritoriu.
• 844 depozite nu corespund cerinţelor sanitaro-ecologice, ele fiind amplasate cu încălcarea condiţiilor
geologice şi hidrologice, constituind zone periculoase, insalubre, cu pericol de impurificare a
apelor subterane si de suprafaţă.

Majoritatea depozitelor sunt supraîncărcate şi nesupravegheate de persoane responsabile. Din această cauză o parte din deşeuri se depozitează în afara perimetrelor atribuite, extinzând suprafaţa depozitului. În multe localităţi nu există gunoişti amenajate, foarte lent se implementează proiectele-tip pentru construirea depozitelor de deşeuri menajere solide.

Concluzii
– Reciclarea deşeurilor este o provocare pentru toţi. Este necesar ca Autorităţile locale să asigure, pe
etape, colectarea separată a deşeurilor, având organizat la nivelul fiecărei localităţi un serviciu de
salubrizare. Colectarea separată trebuie să crească, iar transportul deşeurilor de pe teritoriul localităţilor să fie făcut la timp, aplicându-se cu stricteţe legislaţia care ţine de protecţia mediului. Este necesar să se puie accent pe conştientizarea şi educarea populaţiei, agenţilor economici şi autorităţilor
publice locale privind impactul deşeurilor asupra mediului înconjurător.
– În scopul evaluării situaţiei în domeniul administrării substanţelor chimice, evidenţierea problemelor
privind gestionarea acestora este necesar elaborarea unui program de monitoring integrat al
substanţelor chimice în componentele de mediu.
– În scopul stopării proceselor nefavorabile naturii, excluderii sau minimizării efectelor influenţei activităţilor antropice asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, aplicării principiului „poluatorul plăteşte”, precum şi perfectării actelor normative ce ţin de sporirea eficienţei controlului ecologic de stat în domeniul protecţiei mediului, stimularea şi aplicării în ţară a tehnologiilor nepoluante este necesar elaborarea unor cate normative, care ar permite prevenirea poluării şi eficientizarea compensării prejudiciului cauzat mediului.

Anuarul IES 2010, „Protecţia mediului în Republica Moldova”, „Managementul Deşeurilor şi Substanţelor Chimice” V. Andronic